WIP 2

Azi am terminat topul tablerunnerului si a inca doua fete de perna.
La sfatul prietenelor, n-am mai calcat deschise cusaturile ( e foarte multa migala  la calcat), ci le-am intercalat, pe-o parte sau alta, astfel incat sa nu rezulte straturi prea multe suprapuse.

Am notat perechile de patrate, ca sa nu gresesc ordinea lor si am prins cu ace...v-ati dat seama ca sunt stangace, nu? La masina le-am cusut foarte repede, o pereche dupa alta.

Am calcat cusaturile intercalat si iar am cusut fiecare pereche.

A iesit cam asa, un sir lung, de abia a incaput in poza.

Am adaugat benzile crem, bineinteles ca nu am avut decat patrate de cate 20cm, pe care le-am taiat fasii si le-am cusut una de alta, voi sa nu faceti asa! Sa aveti la indemana metraj.

In final a rezultat topul de 64" x 14", putin mai mare decat am planuit.

Am mai avut patrate si pentru doua fete de perna asortate. Urmeaza quiltuitul...

M-am inspirat de aici cand am pornit la treaba. 

WIP

Am primit de la Geta, prietena mea, un Charm Pack de 42 de patrate de 5", "Color Wheel Over the Rainbow Batiks" si m-am hotarat sa-l transform impreuna cu alte benzi de material crem, intr-un tablerunner.

 Pana la urma m-am decis asupra modelului si am sa va arat ce-am facut pana acum.
Am taiat toate patratele pe diagonala, au rezultat 84 de triunghiuri, jumatate le-am lasat asa, cealalta jumatate le-am taiat in doua si au rezultat 84 de triunghiuri mici. Deocamdata voi lucra cele 42 de triunghiuri mari si cele 42 de triunghiuri mici. Am taiat 42 de benzi de 1 1/2" din materialul crem. Le-am cusut in tehnica paper piecing pe tiparul din hartie, multiplicat de 42 de ori.

 

Apoi le-am taiat excesul de material, au iesit patrate de 4 1/2", exact cat rigla mea.

Am scos hartia de pe dos si am calcat cusaturile deschise.

Si asa arata toate patratele, insirate. Trebuie sa iasa un tablerunner de 60" x 10". Bineinteles ca-i fac si colturi la capete si ca-l bordez cu banda crem. Maine va arat si sursa de inspiratie.

Zig zag quilt

Am terminat baby quiltul comandat de o bunica fericita, soacra nerabdatoare din postarea trecuta. Inspiratia mi-a dat-o prietena mea Geta. Veti gasi si un tutorial. E o metoda simpla de-a imbina materialele pentru a realiza zig zagul, quiltul se face destul de usor. Am folosit vatelina groasa si am quiltuit mai putin, lasand plapumioara pufoasa.Are dimensiunile 48"x36".

 

Barza

Cu mai bine de un an in urma, am primit comanda sa execut o perna cu o barza. Comanda mi-a dat-o o soacra nerabdatoare dupa un nepotel, perna urmand sa fie daruita norei, ca o aluzie ca timpul trece.
Am cautat mult pana sa gasesc pe net o imagine caricaturala a unei berze, respect atat de mult aceasta pasare incat n-as fi indraznit s-o realizez artistic, asa cum e ea in realitate. Am executat comanda, am predat-o soacrei si a fost multumita. Aproape ca am uitat de barza, cand, acum doua zile m-am intalnit intamplator cu soacra. Si ce credeti c-am aflat? Are un nepotel de  doua luni.
Ce inseamna o perna cu barza...face minuni!
Iar acum am o noua comanda de baby quilt. Se executa!

Steluta 2

Va mai amintiti steluta din octombrie? Are o sora, steluta din noiembrie, tot in culori de toamna.

Si pentruca a fost o zi calda si frumoasa, am scos-o la soare.

Quilt de pat

Iar s-au adunat o groaza de petice. Si pentruca am o rigla patrata de 41/2", am taiat toate peticele la fel. Un sac de fasii negre, resturi de croitorie, cateva petice rosii, iata ingredientele unui quilt care se vroia urias. Din 28 de blocuri a iesit o dimensiune atipica, 58"x85".

Alegerea dispunerii peticelor a fost o mare bataie de cap, mai ales ca materialele erau asa de variate.

Odata cusute cate patru, blocurile "strigau" dupa negru, nu?

 

Cu quiltuitul a fost o poveste intreaga. As putea sa va spun mai degraba ce sa nu faceti. 

Sa nu ridicati tija piciorusului in timpul matlasarii ca sa faceti alunecarea quiltului mai usoara. Cele care aveti masini de cusut industriale stiti ca se poate. N-am reusit decat sa insir ata.

 Apoi, am matlasat prea des si asa am turtit pufosenia quiltului. Data viitoare va fi mai bine, sper!

La destinatie

De multe ori ma intreb ce se intampla cu lucrurile cusute de mine si oferite in dar cu atata drag. Am adunat multe laude, multumiri, deloc de neglijat, sa ma intelegeti bine, dar mult prea putine "dovezi" cu locul pe care respectivul lucru si l-a gasit in viata destinatarului. In cazul tablerunnerului, curiozitatea mea a fost lamurita, iar bucuria pe care o simt eu, doar cei care daruiesc rodul muncii lor o pot intelege.

 Au fost si cazuri cand, de teama sa nu se murdareasca sau strice, pernele lucrate erau asezate intr-o pozitie total neobisnuita.

 

Bineinteles ca am fost bucuroasa sa vad grija acordata muncii mele, dar parca m-ar fi multumit sa primesc mai degraba o noua comanda de perne fiindca cele initiale au fost deja uzate de atata folosire.

Voi ce credeti? E mai bine sa stii sau sa nu stii unde pleaca munca voastra?